Diete pentru febra
Notă: Dieta, este un adjuvant, administrată cu acordul medicului curant
în perioada febrilă
- Cura cu sucuri de fructe şi zarzavaturi, lapte vegetal (1/1 cană de apă, o lingură de miere, date la mixer), apă cu lămâie etc.
- 1 clismă dimineaţa, în perioada curei de sucuri cu 1,5-2l infuzie călduţă de muşeţel
Cura cu sucuri de fructe şi zarzavaturi
1. Sucurile se obţin prin centrifugarea legumelor şi fructelor de bună calitate, bine spălete şi curăţate, preparate zilnic şi proaspete, păstrate la rece, în sticle bine închise. Se scoate câte o cană (250ml) cu 30 min înainte de consum. Se recomandă zilnic 1,5 - 2 litri. Vegetalele nu sânt prelucrate termic prin fierbere, coacere, prăjire.
2. Cura constă în administrarea exclusivă, o perioadă care variază de la câteva zile la una, două luni, de sucuri de fructe şi zarzavaturi. Se administrează alternativ - o zi suc de fructe, o zi suc de zarzavaturi - câte 250 ml suc, la fiecare 2,5 ore. Între orele de administrare a sucurilor, se poate consuma apă sau ceai, la cerere. În afecţiunile cu retenţie de lichide (ciroza hepatică, insuficienţă cardiacă, renală, hipertensiune arterială, etc.), se recomandă multă prudenţă în administrarea sucurilor şi a ceaiurilor, pentru a evita supraîncărcarea lichidiană. În aceste cazuri, tratamentul se face sub supraveghere medicală.
3. În perioada curei exclusive de sucuri, se practică zilnic, dimineaţa, o clismă cu 1,5 - 2 l infuzie călduţă de muşeţel.
4.Cantitatea de sucuri necesară pentru o zi:
- fructe:
câte 250 ml suc de fructe de sezon (mere, pere, portocale, struguri, pepene etc), al fiecare 2,5 ore. Este de preferat sucul proaspăt de struguri.
- zarzavaturi:
1. Morcov - 250...500ml suc
2. Ţelină - 200ml suc
3. Varză albă crudă nu murată -150...250ml suc
4. Castravete - 90ml suc
5. Păstârnac rădăcină - 60...150ml suc
6. Pătrunjel rădăcină - 60...150ml suc
7. Gulie - 30ml suc
8. Lăptucă salată - 50...100ml suc
9. Sfeclă roşie - 50ml suc
10. Cartofi - 30ml suc
- Sucul de sfeclă nu se amestecă cu celelalte. Se bea imediat (nu se păstrează la frigider) singur sau amestecat cu suc de morcovi
- Sucul de mere se bea între mese (ex. ora 10 şi 16)
- Sucul de cartofi se bea imediat după preparare şI neamestecat cu celelalte
Dacă afecţiune tratată are complicaţii:
- În boala Hodkin şI leucemie, se poate mări cantitatea de suc de sfeclă roşie, ajungându-se treptat la 450ml.
- Pentru boli de ochi, se poate adăuga andive, 90 ml pe zi.
- Pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din andive, zarzavaturile 1, 2, 3, 4, 7, 10.
- Pentru bolile de nervi se măreşte cantitatea de suc de ţelină până la 250 ... 300ml
- ATENŢIE! Pentru bolnavii cu metastază, cu dureri mari, se vor folosi numai sucurile care sânt tolerate.
- Sucurile se beau cu înghiţituri rare, bine amestecate cu saliva, înainte de masă (pe nemâncate)
- Nu se păstrează de la o zi la alta
- La copii între 6 - 14 ani se administrează 1-2 din doza adultului, iar la copilul mic, 1/4 din doza adultului
Exemplu de dietă
În prima zi: dimineaţa un măr sau alt fruct, la prânz puţină salată de zarzavaturi, cu puţin ulei şi seara 200ml suc de ţelină.
A doua zi: dimineaţa - 2 mere sau fructe uscate (prune, pere, smochine etc.) înmuiate şi un gălbenuş de ou cu zahăr. La prânz - salată de zarzavaturi; supă crudă de zarzavaturi cu fulgi de cereale, seara - 200ml suc de morcov. Peste zi 300ml suc de morcov.
A treia zi: dimineaţa - 2-3 mere, 2-4 nuci sau alune, 1 linguriţă de miere, la prânz - salată de zarzavaturi, supă crudă cu fulgi de cereale, brânză proaspătă, nefermentată, pâine, cina - 1 cană lapte nefiert, sau iaurt şi pâine. Peste zi 250ml suc de ţelină.
- Sucurile se beau cu înghiţituri rare, bine amestecate cu saliva, înainte de masă (pe nemâncate)
Alte recomandări:
- Suc de orz verde, 3x50 ml pe zi
Suc de orz verde
Se pune orzul la înmuiat o zi, după care se seamănă în ghiveci, lădiţe, grădini, în serii succesive. Se udă. Când firul ajunge la înălţimea de 15-20 cm, se poate folosi.
Se curăţă de rădăcină, se spală în câteva ape, se mărunţeşte. Se inmoaie în apă şi imediat se dă prin maşina de tocat carne, iar apoi în centrifugă. Ce se depune pe sita extractorului se înmoaie din nou în apă şi se centrifughează încă o dată. Rezultă un suc verde închis, cu gust uşor amărui, care se păstrează în sticle astupate la frigider. Se poate face 1-2 l odată. Pentru consum se iau 50 ml suc concentrat, se diluează în 50-100 ml apă şi se bea, la temperatura camerei cu înghiţituri rare. Pentru diluţii, în loc de apă, se poate folosi suc de mere.
- ceaiuri:
Rp.
|
Salcie albă (scoarţă) Trifoi roşu |
1 lingură 1 lingură |
Se fierbe salcia în 300 ml apă, 5 minute, după care se ia de pe foc, se adaugă trifoi roşu şI se lasă să infuzeze 3 minute. Se strecoară. se adaugă 1 linguriţă tinctură suedeză. se bea călduţ, câte 1 lingură la 10-15 minute.
Rp.
Coada calului
Coada şoricelului
Muşeţel
Gălbenele
Se amestecă în părţi egale, 6 linguri din amestec, se infuzează 5 minute în 1,5 l apă clocotită, la care se adaugă 1 lingură alifie de gălbenele. Se strecoară. Se face clismă cu infuzia călduţă.
2. Baie caldă de picioare de trei, patru ori pe zi.
3 Baia de trunchi cu apă rece, de patru ori pe zi a câte 25 de minute.
4. Fricţie şi masaj general cu soluţia alcoolică de ulei de mentă şi levănţică (uleiul este comercializat de Trustul "Plafar").
Rp.
|
Alcool (spirt sanitar) 30-40o Ulei de mentă Ulei de levănţică |
100ml 3g 3g |
Se agită şi se utilizează pentru fricţie şI masaj.
5. O cataplasmă lombo-abdominală cu argilă, 2 ore pe zi.
6. Compresa rece pe abdomen şi cap.
7, Mantaua spaniolă rece, până la genunchi, 1 oră; de la genunchi în jos, se aplică o compresă înmuiată în soluţie caldă de apă şI oţet, în părţi egale, care se schimbă atunci când se răceşte. Se repetă dacă febra nu cedează. Pe picioare se aplică ciorapi înmuiaţi în apă rece şI oţet, în părţi egale.
sau
8. Baia rece generală, una la oră.
9. Compresa derivativă pe abdomen în timpul nopţii.
10. Dacă bolnavul frisonează (tremură de frig), se face:
- baie de şezut caldă cu temperature crescută progresiv, timp de 1 oră sau împachetarea caldă cu pături şi sticle calde puse pe părţile laterale ale corpului;
- o fomentaţie sinplă pe coloana vertebrală;
- se administrează ceaiuri calde de tei, salvie, soc, trifoi roşu, mentă, ţintaur.
11. Supraveghere medicală.
C. Bibliografie
Dr.DORU LAZA - Îndreptar profilactic şi terapeutic de medicină naturistă, Ediţia a 2-a, Editura
"Păzitorul Adevărului", Făgăraş 1993
JEAN VALNET - Tratamentul bolilor prin legume fructe şi cereale, Editura Ceres, Bucureşti 1987
IULIAN MINCU - Alimentaţia omului bolnav, Editura Medicală, Bucureşti 1980
MARIA TREBAN - Sănătate din farmacia Domnului, Editura Hunga-Print, Budapesta 1993
Farm.MARIA ALEXANDRIU-PEIULRESCU, ing.HORIA POPESCU - Plante medicinale în terapia
modernă, Editura Ceres, Bucureşti 1978
APIMONDIA - Apiterapia azi, Inst. Intern. De Tehn. şi Ec. Aplicată, Bucureşti 1989
